culcușul
/kulˈku.ʃulEtimologie
Din culcuș.
Definiții
- forma de singular articulat pentru culcuș.
Din culcuș.
Din a culca + sufixul -uș.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | culcuș | culcușuri |
| genitiv-dativ | culcușului | culcușurilor |
| vocativ | culcușule | culcușurilor |
| articulat | culcușul | culcușurile |
Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică