← înapoi la căutare

critică

/'kri.ti.kə/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din critic.

Definiții

  1. analiză, apreciere a unor opere artistice, literare, a activității unor persoane sau a unor colective.
  2. articol, studiu, ansamblu de studii în care se face critică.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativcriticăcritici
genitiv-dativcriticiicriticilor
vocativcriticăcriticilor
articulatcriticacriticile

critica

/kri.tiˈka/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din franceză critiquer.

Definiții

  1. (v.tranz.) a dezvălui lipsurile, greșelile, defectele unor persoane, ale unei opere, ale unor stări de lucruri (arătând cauzele și indicând mijloacele de îndreptare).
  2. (v.tranz.) a aprecia valoare etica, artistică etc. a unei opere.
  3. (v.tranz.) a arăta cu răutate (sau cu exagerare) părțile slabe ale unui lucru sau ale unei persoane; a comenta în chip răutăcios, născocind lipsuri și greșeli; a bârfi.

Declinare

CazSingularPlural
verbcriticacriticau

Proverbe & zicători

Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)

Vezi toate proverbele →

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică