craiul
/ˈkra.julEtimologie
Din crai.
Definiții
- forma de singular articulat pentru crai.
Din crai.
Din slavă (veche) kralĩ („rege”) (Miklosich, Slaw. Elem., Miklosich, Lexicon, 308; Cihac, II, 80; Meyer 203; Berneker 573), din germană Karl: este numele lui Carol cel Mare considerat drept suveran prin autonomazie. Confer maghiară király, albaneză kralj, neogreacă ϰράλις (krális), turcă kiral (din maghiară).
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | crai | crai |
| genitiv-dativ | craiului | crailor |
| vocativ | craiule | crailor |
| articulat | craiul | craii |
Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică