← înapoi la căutare

copilărie

/ko.pi.ləˈri.e/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din copil + sufixul -ărie.

Definiții

  1. perioadă a vieții omenești de la naștere până la vârsta pubertății.
  2. (fig.) început.
  3. faptă, purtare, vorbe, apucături de copil.

Exemple

  • Încă din copilărie...
  • Ce faci tu e o copilărie!

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativcopilăriecopilării
genitiv-dativcopilărieicopilăriilor
articulatcopilăriacopilăriile

Sinonime: 1: pruncie, (prin Maram. și Transilv.) pruncenie, (înv.) coconie, nevârstnicie, porobocie, 3: naivitate, prostie

Proverbe & zicători

Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)

Vezi toate proverbele →

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică