cofiță
/ko'fi.ʦə/Etimologie
Din cofă + sufixul -iță.
Definiții
- diminutiv al lui cofă; cofăiel, cofăieș.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | cofiță | cofițe |
| genitiv-dativ | cofiței | cofițelor |
| vocativ | cofiță | cofițelor |
| articulat | cofița | cofițele |