coardă

Etimologie

Din latină chorda (cu unele sensuri după franceză corde).

Definiții

1. fir elastic confecționat din metal, din intestine de animale etc., care întins pe anumite instrumente muzicale, produce, prin vibrare, sunete; strună.
2. (la pl.) (grup de) instrumente muzicale cu strune.
3. fir împletit de sfoară, păr etc. care ține întinse capetele unui arc.
4. (mat.) segment de dreaptă care unește două puncte ale unei curbe sau extremitățile unui arc de cerc.
5. sfoară care leagă brațele ferăstrăului și care, prin răsucire cu o pană, întinde pânza metalică a uneltei.
6. (la pl.) cele trei rânduri de frânghii întinse pe laturile ringului de box pentru a împiedica pe boxeri să iasă sau să cadă de pe ring.
7. frânghie sau sfoară mai groasă de care se servesc gimnaștii pentru a executa diverse exerciții; frânghie cu care se joacă copiii, sărind ritmic peste ea; frânghie folosită de alpiniști în ascensiuni.
8. ramură (tânără și elastică) a butucului viței de vie.
9. fiecare dintre vițele sau nuielele unei împletituri.
10. (pop.) vână, nerv, mușchi, tendon, ligament (care se încordează la anumite mișcări).
11. șuviță consistentă desprinsă dintr-o masă de sirop de zahăr care a fiert prea mult și este prea tare legat.
12. (pop.) bârnă sau grindă mare și groasă care susține tavanul casei (și de care se atârnă diferite lucruri).
13. (reg.) spadă, sabie.

Declinare