cheag
/kje̯ag/Etimologie
Din latină * clagum (= coagulum).
Definiții
- ferment extras din sucul gastric al rumegătoarelor tinere și al copilului, care are proprietatea de a închega cazeina din lapte; chimozină, lactoferment.
- una dintre cele patru despărțituri ale stomacului rumegătoarelor, din care se extrage cheagul.
- (fig.) fond inițial al unei averi mai mari.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | cheag | cheaguri |
| genitiv-dativ | cheagului | cheagurilor |
| vocativ | cheagule | cheagurilor |
| articulat | cheagul | cheagurile |