cazacă
/ka'za.kə/Etimologie
Din franceză casaque. (< italiană).
Definiții
- bluză cu mâneci largi, lungă până mai jos de talie, încheiată la gât într-o parte.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | cazacă | cazace |
| genitiv-dativ | cazacei | cazacelor |
| vocativ | cazacă | cazacelor |
| articulat | cazaca | cazacele |