← înapoi la căutare

căuș

/kəˈuʃ/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Din latină * cau (< cavus) + sufixul -uș.

Definiții

  1. vas de lemn în formă de cupă sau de lingură mare, folosit pentru a lua apă, făină, grăunțe etc.; cauc; (p.ext.) nume dat unor unelte care au această formă.
  2. cantitatea de apă, făină, grăunțe etc. care intră într-un căuș.
  3. lingură mare de lemn cu care se toarnă vinul din pritoacă în cadă.
  4. lingură de formă specială folosită la prepararea brânzeturilor, cu care se scoate, se așază și se amestecă coagulul.
  5. lingură de tablă sau de lemn cu ajutorul căreia se scoate apa din barcă.
  6. piesă din tablă folosită pentru legarea cablului de foraj de un ax sau a două cabluri între ele.
  7. cancioc.
  8. (mar.) bazin mic într-un port, pentru ambarcațiuni.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativcăușcăușe
genitiv-dativcăușuluicăușelor
vocativcăușulecăușelor
articulatcăușulcăușele

Proverbe & zicători

Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)

Vezi toate proverbele →

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică