cărbunarul
/kər.buˈna.rul/Etimologie
Din cărbunar.
Definiții
- forma de singular articulat pentru cărbunar.
Din cărbunar.
Din cărbune + sufixul -ar.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | cărbunar | cărbunari |
| genitiv-dativ | cărbunarului | cărbunarilor |
| vocativ | cărbunarule | cărbunarilor |
| articulat | cărbunarul | cărbunarii |
Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică