cărăușie
/kə.rə.uˈʃi.e/Etimologie
Din cărăuș + sufixul -ie.
Definiții
- transport de mărfuri sau de persoane (în vehicule cu tracțiune animală), de obicei pe baza unui contract.
- ocupația de cărăuș; cărăușit, harabagie.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | cărăușie | cărăușii |
| genitiv-dativ | cărăușiei | cărăușiilor |
| vocativ | cărăușie | cărăușiilor |
| articulat | cărăușia | cărăușiile |