bătrân
/bə'trɨn/Etimologie
Din latină betranus (= veteranus).
Definiții
- persoană în vârstă înaintată.
- (fam.) tată; (la pl.) părinți.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | bătrân | bătrâni |
| genitiv-dativ | bătrânului | bătrânilor |
| vocativ | bătrânule | bătrânilor |
| articulat | bătrânul | bătrânii |
Sinonime: moș, moșneag, (pop.) unchiaș, (reg. și peior.) ghiuj, (reg.) bât, (Transilv. și Maram.) vâj