bănuțul
/bəˈnu.ʦul/Etimologie
Din bănuț.
Definiții
- forma de singular articulat pentru bănuț.
Din bănuț.
Din ban + sufixul -uț.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | bănuț | bănuți |
| genitiv-dativ | bănuțului | bănuților |
| vocativ | bănuțule | bănuților |
| articulat | bănuțul | bănuții |
Sinonime: 1-2: (ec.) bănișor, 3: (anat.) disc embrionar, 4: (bot.) părăluță, (reg.) bănuței (pl.), bănuțele (pl.), bumbușor, butculiță, frușiță, mărgărită, păscuță, rotoțele (pl.), scânteioară, scânteiuță, floare-frumoasă, floricele-frumoase (pl.)
Sursă: Wikiquote — Proverbe românești (domeniu public)
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică