← înapoi la căutare

busuiocul

/bu.suˈjo.kul/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Din busuioc.

Definiții

  1. forma de singular articulat pentru busuioc.

busuioc

/bu.su'jok/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen masculin

Etimologie

Inevitabil din greacă βασιλιϰόν (basilikón) < βασιλευς (basileus), însemnând „rege”, despre această plantă spunându-se că a crescut pe locul unde Împărații Constantin și Elena au descoperit Sfânta Cruce. Cuvânt comun multor limbi, confer italiană basilico, franceză basilic, albaneză borzilok, bulgară босилек (bosilek), sârbocroată босиљак (bosiljak).

Definiții

  1. (bot.) (Ocimum basilicum) plantă erbacee de grădină din familia labiatelor, cu tulpina păroasă, cu flori mici, albe sau trandafirii, cu miros plăcut.
  2. (reg.) numele unui dans popular asemănător cu hora.
  3. (p.ext.) melodie după care se execută acest dans.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativbusuiocbusuioci
genitiv-dativbusuioculuibusuiocilor
articulatbusuioculbusuiocii

Sinonime: (bot. ) (prin Transilv.) mătăcină

Proverbe & zicători

Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)

Vezi toate proverbele →

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică