Definiția cuvântului „busuiocul”
busuiocul — substantiv
- forma de singular articulat pentru busuioc.
busuiocul — substantiv
- (bot.) (Ocimum basilicum) plantă erbacee de grădină din familia labiatelor, cu tulpina păroasă, cu flori mici, albe sau trandafirii, cu miros plăcut.
- (reg.) numele unui dans popular asemănător cu hora.
- (p.ext.) melodie după care se execută acest dans.