← înapoi la căutare

bufniță

/'buf.ni.ʦə/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din bufnă + sufixul -iță.

Definiții

  1. (ornit.) (Strigidae, mai ales Bubo bubo) pasăre răpitoare nocturnă, sedentară, de talie medie, cu penaj brun-ruginiu, cu cap mare și cu ochi rotunzi, foarte apropiați unul de altul, cu smocuri lungi de pene la urechi.
  2. (fig., fam.) femeie (sau fată) urâcioasă și rea.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativbufnițăbufnițe
genitiv-dativbufnițeibufnițelor
vocativbufniță, bufnițobufnițelor
articulatbufnițabufnițele

Sinonime: Bubo bubo: (ornit.) buhă, (înv. și reg.) bogză, puhace, (reg.) boaghe, bufnă, joimăriță, bou-de-noapte

bufni

/buf'ni/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din buf + sufixul -ni.

Definiții

  1. (v.intranz.) a produce un zgomot înfundat (prin cădere, izbire, explozie etc.).
  2. (v.intranz.) a bombăni supărat, rău dispus.
  3. (v.tranz.) a izbi cu putere.
  4. (v.intranz.) a da buzna, a se năpusti; a izbucni.

Declinare

CazSingularPlural
verbbufneabufneau

Proverbe & zicători

Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)

Vezi toate proverbele →

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică