substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru
Definiții
- faptul de a bubui; zgomot înfundat și puternic produs de tunet, de arme de foc, de explozii etc.; bubuire, bubuitură.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | bubuit | — |
| genitiv-dativ | bubuitului | — |
| vocativ | bubuitule | — |
| articulat | bubuitul | — |
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Formație onomatopeică.
Definiții
- (v.intranz.) (despre tunete; p.ext. despre arme de foc sau alte surse de zgomot) a produce un zgomot înfundat și puternic, adesea repetat (prin ecou) la intervale scurte.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | bubuea | bubueau |