bruma
/bru'ma/Etimologie
Din brumă.
Definiții
- rar(v.intranz.) a cădea brumă
- (v.tranz. și refl.) a (se) acoperi cu brumă sau cu ceva care seamănă cu bruma.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | bruma | brumau |
Din brumă.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | bruma | brumau |
Din a bruma.
Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică