belciugul
/belˈʧju.gul/Etimologie
Din belciug.
Definiții
- forma de singular articulat pentru belciug.
Din belciug.
Din slavă (veche) *bĕličugŭ. Totuși, cuvântul nu este slav, ci turc (= bilezik „brățară”).
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | belciug | belciuge |
| genitiv-dativ | belciugului | belciugelor |
| vocativ | belciugule | belciugelor |
| articulat | belciugul | belciugele |
Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică