bardă
/'bar.də/Etimologie
Din maghiară bárd.
Definiții
- secure cu tăișul lat și cu coada scurtă, întrebuințată mai ales la cioplitul lemnului și, odinioară, ca armă de luptă.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | bardă | bărzi |
| genitiv-dativ | bărzii | bărzilor |
| vocativ | bardă | bărzilor |
| articulat | barda | bărzile |