bâzâit
/bɨ.zɨˈit/Etimologie
Din a bâzâi.
Definiții
- bâzâială.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | bâzâit | bâzâite |
| genitiv-dativ | bâzâitului | bâzâitelor |
| vocativ | bâzâitule | bâzâitelor |
| articulat | bâzâitul | bâzâitele |
bâzâi
/bɨ.zɨˈi/Etimologie
Din bâz + sufixul -âi.
Definiții
- (v.intranz.) (despre insectele care zboară) a produce zgomotul caracteristic zborului; a zumzăi, a zâzâi, a zumbăi.
- (v.intranz.) (mai ales despre copii; fam.) a plânge, a scânci.
- (v.tranz.) (fam.) a sâcâi, a cicăli; a bârfi.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | bâzâea | bâzâeau |
Proverbe & zicători
- „A se auzi bâzâitul muștelor.”Vorbă și tăcereAnimale
- „A se auzi bâzâitul muscelor”Animale
Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică