← înapoi la căutare

albie

/'al.bi.e/

substantiv?gen feminin

Etimologie

Din latină alveus, prin forma populară albea (= alvea).

Definiții

vas lunguieț, făcut din lemn cioplit sau din doage asamblate; covată, copaie.
porțiune a unei văi, acoperită permanent sau temporar cu apă; matcă.

Declinare

Caz	Singular	Plural
nominativ-acuzativ	albie	albii
genitiv-dativ	albiei	albiilor
vocativ	albio	albiilor
articulat	albia	albiile

Sinonime: 1: copaie, covată, 2: curs, matcă, vad, (pop.) făgaș, pat

Proverbe & zicători

„A-l face ca pe o albie de câine.”Vorbă și tăcere
„Din albie.”
„A face pe cineva albie de porci”Vorbă și tăcere
„A face pe cineva albie de câine”Vorbă și tăcere
„A face pe cineva ca pe-o albie”Vorbă și tăcere
„Din albie”
„Nu în toate albiile te poți scălda”Înțelepciune și prostie
„A băgat sub albie”

Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)

Vezi toate proverbele →

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică