ajunul
/aˈʒu.nul/Etimologie
Din ajun.
Definiții
- forma de singular articulat pentru ajun.
Din ajun.
Din a ajuna (derivat regresiv). Alternativ din latină iaiūnus, probabil prin disimilare *aiūnus. Confer spaniolă ayuno, franceză jeun, jeûne și italiană digiuno.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | ajun | ajunuri |
| genitiv-dativ | ajunului | ajunurilor |
| vocativ | ajunule | ajunurilor |
| articulat | ajunul | ajunurile |
Sinonime: 1: preziuă, 2: post
Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică