învinovăți
/ɨn.vi.no.və'ʦi/Etimologie
Din în + vinovat.
Definiții
- (v.tranz. și refl.) a (se) considera sau a (se) declara vinovat; a (se) învinui, a (se) acuza.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | învinovățea | învinovățeau |
Din în + vinovat.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | învinovățea | învinovățeau |
Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică