încântat
/ɨn.kɨn'tat/Etimologie
Din a încânta.
Definiții
- plin de bucurie, de mulțumire, de entuziasm; fermecat, vrăjit, fascinat.
- rarîncântător.
Proverbe & zicători
- „L-a încântat cu migdale amare.”Minciună și înșelăciuneMâncare și băutură
- „L-a încântat cu migdale amare”Minciună și înșelăciune
Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică