verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din în + țeapă.
Definiții
- (v.tranz. și refl.) a (se) împunge ușor cu un ac, cu un ghimpe, cu o țeapă, cu orice obiect cu vârf ascuțit.
- (v.intranz. și tranz.) a produce o senzație dureroasă ca de înțepătură.
- (v.intranz.) (despre băuturi) a pișca la limbă.
- (v.tranz.) (fig.) a face aluzii răutăcioase la adresa cuiva; a ironiza.
- (v.tranz.) (înv.) a trage în țeapă.
- forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru înțepa.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | înțepa | înțepau |
adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid
Etimologie
Din verbul a înțepa.
Definiții
- în care a intrat un vârf ascuțit.
- (fig.) neplăcut surprins, jignit.
- (fig.) îngâmfat, mândru, fudul, înfumurat.
- îmbufnat, țâfnos.
- (înv.) tras în țeapă.
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Definiții
- forma de participiu trecut pentru înțepa.