Etimologia cuvântului „monotrem”
Din franceză monotrème, care provine din latină modernă monotremata < compus din greacă antică μονος (monos, „unic, singur”) + τρημα (trêma, „tremă, orificiu”).
Din franceză monotrème, care provine din latină modernă monotremata < compus din greacă antică μονος (monos, „unic, singur”) + τρημα (trêma, „tremă, orificiu”).