monotrem (toate sensurile)

Definiția cuvântului „monotrem”

monotremsubstantiv

  1. (zool.) (la pl.) ordin de mamifere primitive, ovipare, cu cioc și cu corpul acoperit cu păr (sau țepi), cărora le lipsesc mameloanele; (și la sg.) animal care face parte din acest ordin.

monotremadjectiv

  1. care nu are decât un orificiu ca rect, conducte urinare și genitale.