înăbuși
/ɨ.nə.bu'ʃi/Etimologie
Din în- + a năbuși.
Definiții
- (v.refl. tranz.) a nu mai putea sau a face pe cineva să nu mai poată respira; a (se) sufoca.
- (v.tranz.) (despre buruieni) a împiedica creșterea și dezvoltarea plantelor; a năpădi.
- (v.tranz.) (fig.) a potoli, prin violență, manifestări, acțiuni sau mișcări sociale; a reprima.
- (v.tranz.) a face să nu se vadă, să nu se audă, să nu se simtă; a ascunde.
Exemple
- Și-a înăbușit un oftat.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | înăbușea | înăbușeau |