← înăbușit (toate sensurile)

Definiția cuvântului „înăbușit”

înăbușit — verb

  1. (v.refl. tranz.) a nu mai putea sau a face pe cineva să nu mai poată respira; a (se) sufoca.
  2. (v.tranz.) (despre buruieni) a împiedica creșterea și dezvoltarea plantelor; a năpădi.
  3. (v.tranz.) (fig.) a potoli, prin violență, manifestări, acțiuni sau mișcări sociale; a reprima.
  4. (v.tranz.) a face să nu se vadă, să nu se audă, să nu se simtă; a ascunde.

înăbușit — adjectiv

  1. (despre sunete, voce) fără putere, stins, înecat.
  2. (despre alimente) fiert în aburi (vasul fiind acoperit cu un capac).