înrăutăți
/ɨn.rə.u.təˈʦi/Etimologie
Din în- + răutate.
Definiții
- (v.tranz. și refl.) a (se) face (mai) rău, a (se) agrava.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | înrăutățea | înrăutățeau |
Din în- + răutate.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | înrăutățea | înrăutățeau |
Din a (se) înrăutăți.
Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică