← înapoi la căutare

înghițitură

/ɨn.gi.ʦi'tu.rə/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din a înghiți + sufixul -tură.

Definiții

  1. înghițire.
  2. (concr.) cantitatea de mâncare sau de băutură care se poate înghiți dintr-o dată.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativînghițiturăînghițituri
genitiv-dativînghițituriiînghițiturilor
vocativînghițiturăînghițiturilor
articulatînghițituraînghițiturile

Proverbe & zicători

Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)

Vezi toate proverbele →

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică