← înapoi la căutare

înghesuit

/ɨn.ge.su'it/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Din a înghesui.

Definiții

  1. rarînghesuire.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativînghesuitînghesuite
genitiv-dativînghesuituluiînghesuitelor
vocativînghesuituleînghesuitelor
articulatînghesuitulînghesuitele

înghesuit

/ɨn.ge.su'it/
adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid

Etimologie

Din a înghesui.

Definiții

  1. strâns, îngrămădit (în număr mare într-un spațiu restrâns); ghemuit.
  2. în care este mare înghesuială; aglomerat.

înghesui

/ɨn.ge.su'i/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din în + ghes + sufixul -ui.

Definiții

  1. (v.refl.) (despre ființe) a se îmbulzi, a se îngrămădi (într-un spațiu restrâns); a (se) ghemui.
  2. (v.tranz.) a băga, a vârî pe cineva sau ceva într-un loc strâmt.
  3. a înconjura pe cineva din toate părțile, limitându-i spațiul de mișcare.

Exemple

  • A înghesuit toate într-un sac.

Declinare

CazSingularPlural
verbînghesueaînghesueau

Sinonime: 1: îmbulzi, îngrămădi, 2: burduși, ghemui, îndesa, îngrămădi, ticsi, (rar) tescui, (înv. și pop.) strâmtora, (reg.) bucși, (prin Transilv. și Mold.) bâcsi, (prin Mold.) bosoli, (Mold. și Transilv.) desăgi, (Mold.) găvozdi, (fig.) căptuși

Proverbe & zicători

Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)

Vezi toate proverbele →

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică