încăpea
/ɨn.kəˈpe̯a/Etimologie
Din latină * incapere.
Definiții
- (v.intranz.) a fi cuprins într-un spațiu.
- (v.tranz.) a (putea) cuprinde ceva.
- (v.intranz.) (fam.; în construcții negative, urmat de determinări introduse prin prep. „de”) a se împiedica de cineva, a fi nemulțumit, stingherit de prezența cuiva sau a ceva.
- (v.intranz.) a trece, a străbate, a pătrunde pe undeva.
- forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru încăpea.