← înapoi la căutare

încăiera

/ɨn.kə.jeˈra/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din în- + caier.

Definiții

  1. (v.refl. recipr.) a se lua la bătaie, a începe o luptă; a se încăibăra.
  2. (v.tranz.) (rar) a ataca, a hărțui.

Declinare

CazSingularPlural
verbîncăieraîncăierau

încăierat

/ɨn.kə.jeˈrat/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Din a (se) încăiera.

Definiții

  1. (reg.) încăierare.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativîncăieratîncăierate
genitiv-dativîncăieratuluiîncăieratelor
vocativîncăieratuleîncăieratelor
articulatîncăieratulîncăieratele

Proverbe & zicători

Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)

Vezi toate proverbele →

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică