verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din în + cruciș.
Definiții
- (v.tranz.) a pune, a așeza cruciș; a cruci.
- (v.refl. recipr.) a trece unul pe lângă altul, venind din direcții diferite.
- (despre drumuri) a se întretăia.
- (v.intranz.) (franțuzism, despre nave) a naviga în larg pentru a supraveghea liniile maritime de comunicație; p. gener. a naviga.
- (v.tranz.) a împerechea diferite animale sau plante pentru a obține urmași cu însușiri superioare.
Exemple
- Își încrucișase picioarele.
- A încrucișa diverse rase de animale.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | încrucișa | încrucișau |
Sinonime: 1: (înv.) cruci, 3: întretăia, 4: naviga, 5: (biol.) (rar) metisa, (reg.) mistrița, împerechea, corci
încrucișat
/ɨn.kru.ʧi'ʃat/substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru
Etimologie
Din a încrucișa.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | încrucișat | încrucișate |
| genitiv-dativ | încrucișatului | încrucișatelor |
| vocativ | încrucișatule | încrucișatelor |
| articulat | încrucișatul | încrucișatele |
încrucișat
/ɨn.kru.ʧi'ʃat/adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid
Etimologie
Din a încrucișa.
Definiții
- care este așezat cruciș.
- (despre drumuri) care se întretaie.
- (despre ochi sau priviri, p.ext. despre oameni) care se uită cruciș; sașiu.
- (despre plante și animale) împerecheat (artificial) cu un animal sau cu o plantă înrudită.