substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru
Etimologie
Din a zdruncina (derivat regresiv).
Definiții
- zdruncinătură.
- (fig.) efort, strădanie.
- (fig.) tulburare, zbucium, frământare.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | zdruncin | — |
| genitiv-dativ | zdruncinului | — |
| vocativ | zdruncinule | — |
| articulat | zdruncinul | — |
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Etimologie necunoscută.
Definiții
- (v.tranz.) a scutura tare, a zgâlțâi, a zgudui; a clătina; a hurduca.
- (v.tranz.) (fig.) a clătina din temelii o concepție, o convingere etc.; a slăbi, a submina, a șubrezi.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | zdruncina | zdruncinau |