vălătuc
/və.lə'tuk/Etimologie
Din tăvăluc.
Definiții
- sul făcut dintr-un material (flexibil), înfășurat în sensul uneia dintre laturile sale; (spec.) val.
- material de construcție făcut din lut amestecat cu paie sau cu rogoz, în formă de colaci sau de cărămizi, din care se clădesc pereții caselor țărănești (astupându-se o îngrăditură de pari).
- tăvălug.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | vălătuc | vălătuci |
| genitiv-dativ | vălătucului | vălătucilor |
| vocativ | vălătucule | vălătucilor |
| articulat | vălătucul | vălătucii |