← înapoi la căutare

vuiet

/ˈvu.jet/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Din a vui + sufixul -et.

Definiții

  1. zgomot prelungit produs de diferite lucruri în mișcare sau în vibrație; vâjâit, muget, freamăt, foșnet, huiet.
  2. (spec.) zgomot înfundat, produs prin detunări repetate; bubuit, duduit, trosnet, pârâit.
  3. (spec.) zgomot produs de un vehicul în mers sau de o mașină în acțiune; huruit.
  4. (spec.) zgomot scurt, puternic, produs de lovirea unor obiecte de metal; zăngănit, zuruit.
  5. (spec.) sunet produs de unele instrumente muzicale sau de clopote.
  6. zgomot mare, gălăgie, vacarm, larmă, vociferare.
  7. (înv.) zvon, știre; veste.
  8. rarecou.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativvuietvuiete
genitiv-dativvuietuluivuietelor
vocativvuietulevuietelor
articulatvuietulvuietele

vuieta

/vu.jeˈta/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din vuiet.

Definiții

  1. (v.intranz.) (reg.) a vui; a vâjâi.
  2. (v.intranz.) a răsuna.

Declinare

CazSingularPlural
verbvuietavuietau

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică