← vuiet (toate sensurile)

Definiția cuvântului „vuiet”

vuiet — substantiv

  1. zgomot prelungit produs de diferite lucruri în mișcare sau în vibrație; vâjâit, muget, freamăt, foșnet, huiet.
  2. (spec.) zgomot înfundat, produs prin detunări repetate; bubuit, duduit, trosnet, pârâit.
  3. (spec.) zgomot produs de un vehicul în mers sau de o mașină în acțiune; huruit.
  4. (spec.) zgomot scurt, puternic, produs de lovirea unor obiecte de metal; zăngănit, zuruit.
  5. (spec.) sunet produs de unele instrumente muzicale sau de clopote.
  6. zgomot mare, gălăgie, vacarm, larmă, vociferare.
  7. (înv.) zvon, știre; veste.
  8. rarecou.

vuiet — verb

  1. (v.intranz.) (reg.) a vui; a vâjâi.
  2. (v.intranz.) a răsuna.