veșnicie
/veʃ.ni'ʧi.e/Etimologie
Din veșnic + sufixul -ie.
Definiții
- durată care nu are nici început, nici sfârșit, care nu se supune nici unei determinări temporale; eternitate, vecie.
- durată nelimitată în viitor.
- (prin exagerare) perioadă foarte lungă.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | veșnicie | veșnicii |
| genitiv-dativ | veșniciei | veșniciilor |
| vocativ | veșnicie | veșniciilor |
| articulat | veșnicia | veșniciile |