ursar
/ur'sar/Etimologie
Din urs + sufixul -ar.
Definiții
- bărbat care umblă cu urși dresați și îi pune să joace.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | ursar | ursari |
| genitiv-dativ | ursarului | ursarilor |
| vocativ | ursarule | ursarilor |
| articulat | ursarul | ursarii |