substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru
Etimologie
Din franceză transport.
Definiții
- faptul de a transporta.
- (la pl.) ramură a economiei naționale cuprinzând totalitatea mijloacelor rutiere, aeriene și navale care asigură circulația bunurilor și a persoanelor.
- totalitatea bunurilor sau a persoanelor care sunt transportate la un moment dat și în condiții determinate.
- (fig.) (livr.) uitare de sine cauzată de emoție, de entuziasm, de plăcere; stare de contemplație.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | transport | transporturi |
| genitiv-dativ | transportului | transporturilor |
| vocativ | transportule | transporturilor |
| articulat | transportul | transporturile |
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din franceză transporter < latină transportare.
Definiții
- (v.tranz.) a deplasa (cu un vehicul) bunuri sau persoane dintr-un loc în altul; a căra, a duce, a purta.
- (v.refl.) a se duce la fața locului (pentru o constatare judiciară, pentru o anchetă, o inspecție etc.); a se deplasa.
- (v.tranz.) (fig.) (livr.) a aduce pe cineva într-o stare de uitare de sine, în urma unei emoții profunde, a entuziasmului, a plăcerii.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | transporta | transportau |