← înapoi la căutare

toca

/to'ka/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din latină *toccare.

Definiții

  1. (v.tranz.) a tăia în bucăți foarte mărunte.
  2. (v.tranz.) (fig.) (fam.) a cheltui fără chibzuială, a risipi bani, averi.
  3. (v.tranz.) a duce pe cineva la ruină, obligându-l la cheltuieli nechibzuite; a face pe cineva să sărăcească.
  4. (v.intranz. și tranz.) a bate, a ciocăni, a lovi.
  5. (v.intranz. și tranz.) (fig.) a flecări, a sporovăi.
  6. (v.intranz.) a bate toaca.
  7. (v.intranz.) (despre o armă) a bubui la intervale dese; a păcăni.
  8. (v.intranz.) (despre păsări) a produce un zgomot caracteristic prin lovirea repetată a celor două părți ale ciocului.

Declinare

CazSingularPlural
verbtocatocau

tocată

/to'ka.tə/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din italiană toccata.

Definiții

  1. compoziție muzicală pentru instrumente cu claviatură.
  2. piesă muzicală de virtuozitate pentru un instrument sau pentru orchestră, având un ritm sacadat.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativtocatătocate
genitiv-dativtocateitocatelor
vocativtocatătocatelor
articulattocatatocatele

Proverbe & zicători

Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)

Vezi toate proverbele →

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică