titlu

Etimologie

Din neogreacă τιτλοσ (títlos) < latină titulus. Confer (pentru sens) franceză titre.

Definiții

1. calificare căpătată de cineva în urma unor studii speciale într-un anumit domeniu de activitate.
2. demnitate, funcție, titulatură deținute de cineva sau acordate cuiva; nume, denumire care corespunde acestor demnități, funcții sau titulaturi.
3. calificativ care exprimă o relație socială.
4. cuvânt sau text pus în fruntea unei lucrări sau a unei părți distincte a ei, indicând rezumativ sau sugestiv cuprinsul acesteia; (p.gener.) orice lucrare editată.
5. partea scrisă de la începutul unui film, care indică numele filmului, realizatorii și studioul care l-a produs.
6. (la pl.) traducerea dialogului imprimată pe filmele vorbite în limbi străine.
7. capitol sau subdiviziune în textele de legi, de regulamente etc. (purtând un număr de ordine).
8. (fig.) bază legală, drept.
9. procent de metal nobil dintr-un aliaj; titru.

Exemple

• Titlul de tată.

Declinare