tiflă
/'ti.flə/Etimologie
Din neogreacă τιφλα (tifla).
Definiții
- gest batjocoritor făcut cu palma întinsă, cu degetul mare apropiat de vârful nasului și cu celelalte degete desfăcute și agitate; bleandă.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | tiflă | tifle |
| genitiv-dativ | tiflei | tiflelor |
| vocativ | tiflă | tiflelor |
| articulat | tifla | tiflele |