verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din tic + sufixul -ăi.
Definiții
- (v.intranz.) (despre ceasornice) a emite un sunet ritmic caracteristic în timpul funcționării; a face tic-tac.
- (v.intranz.) (despre inimă) a bate tare (sub efectul unei emoții puternice); a zvâcni, a palpita.
- (v.refl. intranz.) (rar) a lucra încet, fără spor; a se mocăi.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | ticăea | ticăeau |
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru
Definiții
- faptul de a ticăi; bătaie, sunet ritmic al ceasornicului; zvâcnire, palpitare a inimii.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | ticăit | ticăituri |
| genitiv-dativ | ticăitului | ticăiturilor |
| vocativ | ticăitule | ticăiturilor |
| articulat | ticăitul | ticăiturile |
adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid
Definiții
- (despre oameni) care lucrează încet, fără spor; mocăit.
- (pop.) nenorocit, necăjit; sărman, năpăstuit.