tambură
/tam'bu.rə/Etimologie
Din neogreacă tampúras.
Definiții
- instrument muzical asemănător cu mandolina, dar cu gâtul mai lung, prevăzut cu trei coarde metalice duble, care produc sunete fiind atinse cu un plectru.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | tambura | tamburau |