← înapoi la căutare

table

/ˈta.ble/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Din neogreacă távli.

Definiții

  1. joc ce implică mutarea unor piese cu scopul de eliminare a tuturor pieselor adversarului.
  2. forma de plural nearticulat pentru tablă.

Sinonime: dame

tablă

/'ta.blə/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din slavă (veche) tabla (cu sensuri după franceză table).

Definiții

  1. placă metalică, de grosimi diferite, folosită la învelitul caselor, la fabricarea vaselor, a unor ambalaje și a altor obiecte.
  2. placă de lemn, de piatră sau de metal pe care se scriu, se gravează sau se zugrăvesc anumite indicații, firme, date; tăblie.
  3. placă de lemn dreptunghiulară, vopsită în negru, pe care se scrie cu cretă, mai ales la școală și la universitate; tabelă.
  4. tabel.
  5. (reg.) bucată de pământ semănată.
  6. strat de legume.
  7. (mai ales la pl.) joc de noroc între două persoane, cu două zaruri și cu treizeci de puluri, care se mută de-a latul a douăzeci și patru de săgeți incrustate sau pictate pe fundul celor două compartimente ale unei cutii de lemn; partidă dintr-un astfel de joc.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativtablătable
genitiv-dativtableitablelor
vocativtablătablelor
articulattablatablele

Proverbe & zicători

Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)

Vezi toate proverbele →

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică