supărător
/su.pə.rə'tor/Etimologie
Din a supăra + sufixul -ător.
Definiții
- (și adverbial) care supără, contrariază, deranjează; jenant, neplăcut.
- plicticos, plictisitor.
Proverbe & zicători
- „Ca probăluirea nimic alt mai supărător, că unul din doi”Înțelepciune și prostie
Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică